Unele materii ar trebui studiate la maturitate

Una din cartile pe care o citesc acum este o adunatura de sinteze ale manualului de filosofie din liceu. Cu ocazia renovarilor a trebuit practic sa dau toata casa peste cap si atunci mi-a picat aceasta carte in mana. Mi-am amintit cat de mult ma stresa filosofia pe care pur si simplu o toceam, o invatzam ca un papagal pentru ca oricum nu prea intzelegeam doar incercam sa retin cat mai multe idei principale si comentarii (ca doar asta trebuia sa scriu in examenul de la facultate). Pe la 18 ani cartea asta mi-a omarat cateva mii bune de neuroni, asa ca am inceput sa o recitesc sperand ca poate acum o sa si pricep ceva din ce scrie acolo.

Supriza a fost ca de data asta am si inteles ce scrie. Platon zicea ca cica filosofia e o chestie pentru tineri (are el si un rationament). Abureala. Poate era pentru tinerii din era lui. Eu la 18 ani nu ma mai miram de nimic ca sa am timp de filosofie. Oricum, profund ancorat in viata de zi cu zi a bacalaureatului si admiterii la facultate fiind, nu am inteles nimic din kktul ala de manual de filosofie. Invatam ca un burete: absorbeam cat mai multa informatie fara sa o inteleg sperand ca pot retine cat mai mult si ca la momentul examenului voi putea stoarce ce am retinut. 10 ani mai tarziu lucrurile care trebuiau sa imi spuna ceva la 18 ani incep sa capete o oarecare noima.

Deci de asta zic, unele materii ar trebui studiate la maturitate, iar altele ar trebui studiate muuult mai putin (mai spre deloc).